Profesie vs. profesor

Meseria de dascăl nu este deloc una uşoară. Pe lângă cerinţele postului privind calificarea şi experinţa cadrelor didactice, care pot fi însuşite de-alungul timpului, acest job necesită şi un talent înăscut. Insistând, nu este deloc uşor pentru o persoană să stea la catedră şi să se facă înţeleasă, auzită şi, totodată, îndrăgită de copii. Iar când una dintre acestea lipseşte, apar şi rezultatele slabe în cataloage.
Oricât s-ar ascunde după deget, sunt mulţi care sunt atraşi de această meserie doar prin prisma faptului că reprezintă o sursă de venit, vacanţe cu nemiluita şi, de acolo încolo, fie ce o fi. Este una dintre concluziile rezultatelor obţinute de pretentenţii la examenul de titularizare, cu rezultate atât de ruşinoase, încât ar trebui să renunţe să mai aplice vreodată pentru un astfel de job. La fel ca în fiecare an, profesorii ies din sălile de examen plângându-se că subiectele au fost prea grele, că nu au fost corect formulate, că nu au avut timp suficient pentru studierea programei recent modificate etc. Scuzele curg cu nemiluita. Nici măcar o secundă nu ar recunoaşte că, pur şi simplu, nu au studiat.
Este incredibil cum un cadru didactic sau un novice se prezintă la un examen şi primeşte doar puţin peste nota 1. Nu mai are nicio scuză pentru rezultat, decât bravo lui că nu a copiat. Subiectele de anul acesta au cuprins, pe lângă datele ştiinţifice, şi cerinţe axate pe metodică. Inspectorii şcolari chiar au recunoscut că subiectele de examen au fost mai uşoare, lăsând răspunsul la latitudinea profesorului, şi nu după un barem anume.
Ce este de neconceput este tupeul unor persoane care, uitând că au încheiat facultatea doar transcriind răspunsurile de pe copiuţe, au continuat în acelaşi mârşav mod, la ocuparea unui post. Cel mai interesant caz s-a petrecut între două jibouance prezente la concursul de titularizare chiar săptămâna trecută. Una dintre acestea a văzut cum contracandidata sa scoate fiţuica şi încearcă să copieze. Toată stima pentru prima dintre ele, care a alertat imediat supraveghetorii, chiar dacă a făcut-o pentru a elimina cel puţin unul dintre aspiranţii la acelaşi post. Ca la şcoală! Profesorul pândeşte copiii în timp ce susţin lucrarea şi îi urechează, dacă nu la propriu, atunci sigur cu peniţa în catalog.
În fapt, elevii şi părinţii acestora sunt cei care trag ponoasele. Copiii au în faţa lor dascăli (să spunem) calificaţi, dar fără pregătirea necesară de a preda, la rândul lor. Sunt elevii care nu reuşesc să promoveze examenele de o importanţă majoră pentru viitorul lor. Sunt rezultele la evaluarea naţională, la examenul de bacalaureat, la admiterea la facultate. Însă aceşti copii nu au greşit cu nimic atunci când au fost repartizaţi într-o clasă unde predă un profesor ce doar aşteaptă ziua de plată pentru „efortul” depus. Decât să-şi bată joc de vieţile şi viitorul unor copii, mai bine să se lase de meserie sau… să lase jobul altora care, într-adevăr, au menirea de a fi dascăli.